Hone Heke Ngapua
1869–1909
(Person)
Nga Puhi leader, politician.
Mentioned in
- Maoriland: New Zealand Literature 1872–1914
- Nga Hui Maori i Poneke
- Nga Korero o te Hui o te Whakakotahitanga i tu ki te Tiriti o Waitangi. Aperira 14, 1892.
- Nga Korero Paremete: 1896-1899
- Wenerei, te 7 o Oketopa, 1896
- Horowhenua Poraka
- Pire Mana Maori
- Te Komiti Mo Nga Mea Maori
- Nga Mokete A Nga Maori
- Pire Reiti Whenua I Runga I Tona Ahua Papatupu
- Nga Rima-Pai-Heneti O Wairarapa
- Pire Mo Nga Taru Kikino
- Motini Turaki I Te Kawanatanga
- Motini Turaki I Te Kawanatanga
- Pire Reiti
- Pire Tuku Moni Kawanatanga Ki Nga Kai-Nohonoho Whenua
- [whakatuwheratanga]
- Nga Mana Me Nga Tika Ki Te Koura Ki Te Hiriwa Me Era Atu Kohatu Utu Nui
- Te Mana Ki Nga Koura Me Nga Hiriwa I Runga I Nga Whenua Maori
- Pire Nama Moni Mo Nga Mahi Nunui Me Nga Mahi Whakanohonoho Whenua
- Wi Katene Paremata Me Etahi Atu
- Pire Reiti
- Pire Tuku Nama Moni Kawanatanga Ki Nga Ropu Takiwa
- Pire Tuku Moni Kawanatanga Ki Nga Kai-Mahi Paamu
- Pire Rahui I Te Takiwa O Te Urewera
- Pire Rahui I Te Takiwa O Te Urewera
- Pire Mo Nga Mataitai O Te Moana
- Pire Mo Nga Mataitai O Te Moana
- Nga Kupu Mihi A Te Whare Ki A Te Kuini Mo Te Ekenga O Ona Tau Ki Te Ono Tekau E Tu Ana Hei Kuini
- Mema Maori Mo Te Kaunihera
- Te Pire Whakawhanui Atu I Nga Tikanga O Te Ture Whakawa Mo Te Karauna
- Pire Whenua Maori
- Komiti Mo Nga Mea Maori
- Mahi Ma Nga Taitamariki Maori
- Ture Taake Whenua Taake Moni
- Pire Mo Nga Ture Whenua Maori
- Komiti Mo Nga Moni
- Nga Moni Mo Te Tau
- Komiti Mo Nga Moni O Te Tau
- Pire Penihana Mo Nga Koroheke
- Pire Karaati-Whenua Ki A Hohepa Hutana
- Nga Pire Me Nga Pitihana Kaore Ano I Oti Te Whakahaere
- Pire Whakatikatika I Te Ture Mo Horowhenua Poraka
- Pire Rahui I Kapiti Motu Mo Te Iwi Katoa
- Pire Rahui I Kapiti Motu Mo Te Iwi Kotoa
- Pire Whakawhitiwhiti I Etahi Whenua Rahui I Etahi Whenua Karauna Me Etahi Whenua Maori
- Pire Whakatikatika I Nga Ture Whenua Maori
- Pire Whakawhitiwhiti I Etahi Whenua Rahui I Etahi Whenua Karauna Me Etahi Whenua Maori
- Whaikorero. — E nga Rangatira Honore o te Kaunihera me nga Rangatira o te Whare o Raro,—
- Motini i Whakaaetia
- Komiti Mo Nga Mea Maori
- Hone Heke, M.H.R
- Pire Penihana Mo Nga Kaumatua
- Te Komiti Mo Nga Mea Maori
- Weneri, te 19 o Hurae, 1899
- Rarangi O Nga Moni A Te Koroni
- Pire Hei Tautoko 1 Nga Mahi Nunui A Hei Whakanohonoho Whenua Ki Te Tangata
- Pire Mo Nga Mahi Kapia
- Nga Kura Maori
- Te Ope Hoi A Mo Awherika Hei Whawhai I Te Poa
- Pire Whakahaere I Nga Whenua Maori
- Nga Korero Paremete: 1902-1903
- Hone Heke (mema mo te Tai Tokerau)
- Nga Kura Tamariki
- Terewhone Ki Mangamuka
- Rori I Mangamuka Ki Peria
- Pire Reiti Whenua
- Pire Mo Nga Whenua Maori I Raro I Te Tiaki O Te Tai Rawhiti
- Pire Penihana Kaumatua
- Nga Whare Manuhiri Mo Nga Maori I Nga Taone
- Pire Pooti Mema
- Pire Pane Kuini. — Hone Heke (Mema mo nga Maori o te Tai Tokerau)
- I Te Urunga Ki Te Komiti. — Hone Heke
- Te Pire Tiaki Taitara Whenua
- Rahui Maori I Otakou
- Tekihana Nama 902, Wairewa
- Rahui Maori I Koputai, Port Chalmers
- Rakapa Pohio
- Kohatu Mo Hohaia Patuone
- Te Pire Tiaki Taitara Whenua
- Pooti Rouru Mo Nga Maori
- Rarangi Moni Mo Nga Mahi Nunui O Te Koroni
- Pire Mo Nga Ture Whenua Maori
- Pire Tuku Take Ki Te Iwi Nui Ma Ratou E Whakatau I Runga I Te Pooti
- Arapata Te Kuru
- Pire Mo Nga Mahi Nunui
- [ngā huinga mokamoka]
- Keehi Kooti Whenua Maori
- Komiti Mo Nga Mea Maori
- Whai-Korero A Te Kawana
- Whai-Korero A Te Kawana
- Nga Tautohetohe Mo Nga Whenua Maori
- Pire Whakatu Kawanatanga Mo Rarotonga Me O Reira Motu
- Pire Mo Te Onepu-Rere
- Tono Ki Nga Kaunihera Whenua Maori. — I runga i te tono a Hone Heke (mema mo nga Maori o te Tai Tokerau)
- Whenua Maori: Unuhanga Here
- Mokau Poraka. — I runga i te motini a Hone Heke (mema mo nga Maori o te Tai Tokerau)
- Waiomio, Kaikohe, Me Te Tuhuna Poraka
- Te Tuhuna, Me Era Atu Poraka
- Pire Onepu-Rere
- Kura Maori I Kawhia
- Rotohokahoka Poraka, Rotorua
- Nga Pitihana A Tuaiwa Ngatipare Raua Ko Honana Maioha Mo Te Akau Poraka
- Pire Taake I Nga Rakau E Haria Ana Ki Nga Whenua O Tawahi
- Pire Kaunihera Marae Maori
- Pire Mo Nga Ture Whenua Maori
- Pire Reiti Whenua Maori
- Ripoata mo te Pire whakanohonoho ki te Tangata Whakahaere hoki i nga Whenua Maori, 1898
- The Life and Work of Richard John Seddon
- The New Zealand Wars: A History of the Maori Campaigns and the Pioneering Period: Volume I (1845–64)
- The Women of New Zealand
Cited in
- Kōtare 2008, Special Issue — Essays in New Zealand Literary Biography Series Two: ‘Early Male Prose Writers’
- Maoriland: New Zealand Literature 1872–1914
External Links
Searching
For several reasons, including lack of resource and inherent ambiguity, not all names in the NZETC are marked-up. This means that finding all references to a topic often involves searching. Search for Hone Heke Ngapua as: "Hone Heke Ngapua". Additional references are often found by searching for just the main name of the topic (the surname in the case of people).
Other Collections
The following collections may have holdings relevant to "Hone Heke Ngapua":
- Dictionary of New Zealand Biography, which has entries for many prominent New Zealanders.
- Archives New Zealand, which has collections of maps, plans and posters; immigration passenger lists; and probate records.
- National Library of New Zealand, which has extensive collections of published material.
- Auckland War Memorial Museum, which has extensive holdings on the Auckland region and New Zealand military history.
- Museum of New Zealand Te Papa Tongarewa, which has strong holdings in Tāonga Māori, biological holotypes and New Zealand art.
- nzhistory.net.nz, from the History Group of the Ministry for Culture and Heritage.