Other formats

    TEI XML file   ePub eBook file  

Connect

    mail icontwitter iconBlogspot iconrss icon

Niuē-fekai (or Savage) Island and its People

Ko Mutalau mo Matuku-hifi

Ko Mutalau mo Matuku-hifi

72. Ko Tihamau, ko e iki a ia he Nuku-tu-taha; kua ta hana fale-lahi i Hapuga mo Faofao, ko e māga ia he Ulu-lauta he Mata-fonua he Lelego-atua. Ko e patu a ia he malē i Fana-kava-tala mo Tia-tele, ti hifo ke he fale maka ne ta he tau hui a Huanaki i Vaihoko; ko e Patu-iki mua ia he motu ko Niuē-fekai.

73. Ko Matuku-hifi, ko e hagai a ia a Tihamau; ko ia ne nofo ke pa e gutuhala ke he tau Toga, neke fofo e motu ha laua. Kua nofo a ia he maka tokoluga i Makatau-kakala, ko e Oneone-pata i Avatele. Ne taute e ia e tau mahina-alili ne fālo he hiapo, ke hoko ke he pouli, ti falanaki a ia ke he nofoa, ko e maka ne falanaki ai hana tua ke hagao atu ke he moana; kua pipi ai e tau mahina-alili ke he mata hana, ti hina, tuga e tagata ne ala hana tau mata, ti mohe-popo a ia, to hoko ke he aho.

74. Ko e vaha ia ne foli ai a Mutalau ke hau ke he hana motu, ka e leoleo ni e Matuku-hifi, kua uka ni a Mutalau ke hau, kua fa ala mau a Matuku-hifi. Ne toka e Mutalau e magaaho afiafi ne fa hau ai, ka e hau tuai ne fai he pale e lā, ko e fanoga ia a Matuku-hifi ke gahua ai, kua hiki e Mutalau e vaka hana i Tioafa, ka e totolo mai tatao e nofoaga a Matuku-hifi ko e ha e tagata ia.

75. Kua hoko e magaaho ne hau ai a Matuku-hifi ke nofo he nofoaga, ti fano ne fai ta mai e afi mo e vetevete ti tahake mo e pipi he hana mata, ti nofo he hana nofoa-maka. Ne kitia e Mutalau, ko e fakatai noa; ne leo atu a ia ato mohe-popo a Matuku-hifi, ti fua a ia he akau-toa mo e hake he puhala-tu, ati fakalau aki mo e ta ke he ulu a Matuku-hifi, kua motu pu ai, ti lauia ai mo e nofoā-maka, kua motuhia atu mo e maka. Ko e mateaga ia a Matuku-hifi.

76. Ne hake a ia, ti feleveia mo Tihamau i Vaono, ko Māla-fati ia, ko e māga i Lakepa mo Liku. Ti fetoko ai a laua he iki, he huhu e Mutalau, ti vili ai e laua e tau mui-akau ke he maka. Kua nofo a Mutalau i Vai-gōha, ko e kaina a Huanaki.

77. Ko Lepo-ka-fatu, mo Lepo-ka-nifo, ko e fanau tāne haia a Matuku-hifi, ne ikiiki a laua he vaha ne mate ai e matua ha laua; kua lalahi e fanau, ti huhu ne fai ko hai e matua ha laua. Ti tala age e faoa, “Ko Matuku-hifi e matua ha mua; kua mate ni he keli e Mutalau, ha ne nofo i Ulu-lauta.” Ti kolo tau e tau fanau mo e

page 118

she came, then she was caught by the net of Tulaga-momole who made her his wife.

79. The woman prayed that she might be allowed to go to her own country. She gave birth to a child who was an Albino. This is how the Albinoes originated at Niuē, but their eyes are dazzled and are not good in the light of the sun, hence the eyes of the white Albinoes that grew up in Niuē-fekai are mostly shut and blink quickly.